Povestea lui George, românul care a plecat în Italia să-și facă un rost și a ajuns să doarmă în gară: „Mi-era atât de foame că am furat o pungă de pâine. Am vrut să mor”

George Răzvan Șoptea, un român aflat în pragul sărăciei, a decis să părăsească România și să plece în Italia pentru un trai mai bun. A dormit în Gara din Milano luni de zile și a vrut să-și pună capăt zilelor, până când două asociații caritabile au sărit în ajutorul lui: „Ei m-au salvat”, mărturisește românul.

„Odată am mers atât de departe încât am furat o pungă cu pâine”, spune George. A ajuns pe culmile disperării și chiar a vrut să-și pună capăt zilelor. Dar a avut parte de îngeri păzitori care l-au ajutat să renască: și-a găsit un loc de muncă și și-a reîntâlnit  fiul pe care îl lăsase în România în grija bunicilor. Acum el este cel care îi ajută pe cei fără adăpost.

În tunelurile săpate sub Gara Centrală din Milano, oamenii fără adăpost dorm în saci întinși pe cutii de carton.  Acum George este omul care se ocupă de curățenia din gară. Tiptil, românul se apropie de prima persoană fără adăpost care încă doarme. Se privesc și își zâmbesc unul altuia. Cel care stă întins pe cutia de carton este poreclit „Primarul„, altul este Simone, iar lângă perna zdrențuită are un teanc de cărți, scrie Corriere della Sera.

”Ei m-au salvat”

George își amintește că aici dormea și el, însă a răzbit datorită voluntarilor  de la asociația City Angels. „Ei m-au salvat”, a mărturisit românul, dar italieni i-au răspuns: „Doar tu te-ai salvat!” Bărbatul are acum un loc de muncă și a reușit să îl aducă în Italia și pe fiul său, pe care îl lăsase acasă, cu bunicii.

Povestea lui George seamănă cu a multor români care au plecat în străinătate să-și caute un rost. A lucrat încă din copilărie, în satul natal din România. Ospătar, ajutor de bucătar, tăietor de lemne, fermier. În 2010, George împlinise 29 de ani și avea un fiu în grijă.

Cu eforturi uriașe a reușit să cumpere patru porci și doi cai, dar a continuat să locuiască într-o casă veche, plină de șobolani, relatează Corriere della Sera.

Pe 12 septembrie 2013, ajuns la capătul puterilor, decide să plece: vinde animalele, își lasă fiul în grija bunicilor și se urcă în primul autobuz cu destinația Milano. La acea vreme, nu știa nici măcar un cuvânt în italiană, nu cunoștea pe nimeni și nu avea unde să doarmă.

Prima noapte a petrecut-o într-un parc. „Odată am furat o pungă cu pâine pe care o doamnă o lăsase pe jos, lângă gară. Mi-era prea foame“, spuse el în timp ce își coborî ochii, potrivit publicației italiene Corriere della Sera.

A încercat să se sinucidă cu o frânghie

A încercat să se strecoare într-un adăpost din Via Sammartini și a vrut să se sinucidă cu o frânghie: „Am vrut să omor”, își amintește românul. Psihologul care era de serviciu în acea noapte a vorbit ore întrgi cu el și s-a răzgândit. Acolo i-a cunoscut pe voluntarii de la City Angels, care l-au luat sub aripa lor.

Asociația City Angels i-a oferit haine pentru a merge la interviuri. Companiile, după ce i-au auzit povestea, l-au respins. Nu a renunțat un loc de muncă chiar în gara în care a locuit.  Mai întâi timp de două luni, apoi un contract pe un an și, în cele din urmă, un contract pe perioadă neliminată.

Ulterior, George reușit chiar să-și cumpere și o căsuță și să-l aducă la Milano pe fiul său. Acum îi ajută pe cei care sunt în locul lui: „Nu trebuie să renunțăm niciodată la ceea ce ne dorim, trebuie să avem încredere în noi și în forțele noastre!”, a mai spus românul.